martisorul, traditii de 1 martie, legenda martisorului, martisorul popular

Cu sicuganta nu toti dintre cei care daruim martisoare sau primesc martisoare de 1 martie cunosc povestea martisorului sau legendele care se spun despre acesta,dar cu siguranta o data ce ai ajuns pe acesta pagina ai avut curiozitatea de a afla  "ce semnifica martisorul de 1 martie si ce reprezinta in traditie daruirea si puratea martisorului". Asa ca am cotrobait putin pe net si am facut o mica enciclopedie a martisorului, sper ca am si reusit


Principala semnificatie a martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii si al revenirii la viata Despre Martisor sunt multe legende care incearca sa explice originea si care se pierd in negura timpurilor.


Traditia martisorului in tara
Traditiile si cultura romaneasca pastreaza cu grija memoria stramosilor , astfel ca printre miturile importante ale romanilor il vom intalni alaturi de “Miorita” si pe cel al “Babei Dochia”, aceasta fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul. La geto-daci anul nou incepea la 1 martie,calendarul lor popular avand doua anotimpuri: vara si iarna.

Martisorul era daruit in zorii primei zile din Martie si se purta o saptamana sau doua, uneori chiar pana la vederea primului pom inflorit, apoi se atarna de ramurile inflorite, crezandu-se ca tot astfel va fi si anul celui care l-a purtat. De la o regiune la alta remarcam si cateva particularitati.

In Dobrogea
Astfel, in Dobrogea martisorul era purtat pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie “mare si inaripat”.

In Transilvania
In satele Transilvaniei, martisorul rosu-alb din lana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, a puterii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin insasi “culoarea vietii”.
Prima zi a lui Martie se numea in calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, cand fetele se spalau “cu apa de omat” ca sa fie “curate, frumoase, albe ca neaua”.


In Bihor
Bihorenii credeau ca insasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din “zilele babelor” te face frumos si sanatos, iar in Banat ,datina spune ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure, sa se spele pe obrajori rostind descantecul de dragoste al drogobetelui:
“Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti”.

Este interesant de stiut ca in vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva- si se purta pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se auzea cucul cantand, infloreau ciresii, veneau berzele sau randunelele.

Atunci, martisorul se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, sau era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: “Ia-mi negretele si da-mi albetele”.

In vechime stramosii nostri ii atribuiau martisorului puteri magice Acum noi nu mai credem in puterile sale magice ,dar din semnificatia martisorului a ramas asocierea lui cu bucuria venirii primaverii ,dorinta de a purta noroc, de a aduce fericire , sentimentul de iubire ,simpatie,prietenie al celui care il daruieste doamnelor si domnisoarelor dragi.

Timpurile se schimba,dar traditia martisorului strabate vremurile ramanand de la o generatie la alta simbolul peren al iubirii fata de doamnele noastre si al bucuriei reintalnirii cu Primavara.